Natalia Cebanu – Lighted Essence
Natalia Cebanu la primul venisaj -Lighted Essence
Lighted Essence – Vernisaj Natalia Cebanu
În ultima vreme rareori apuc să mai scriu aici despre oamenii frumoși pe care îi întâlnesc și, spre bucuria mea, sunt din ce în ce mai mulți ( ar mai fi o discuție, dacă nu cumva încep să privesc altfel, dar nu o extind!). Pe Natalia Cebanu am remarcat-o prima oară la un vernisaj. Frumoasă, naturală și având acea atitudine care m-a făcut să îmi spun „trebuie să fie artistă!”.I ntuiția nu m-a înșelat. Natalia Cebanu este artistă și un artist care vrea să implice cât mai mult simțurile.
Despre Vernisajul Lighted Essence al Nataliei Cebanu am aflat recent, tot atunci am început să o descopăr. De unde știam că este actriță, am descoperit în ea o artistă care se reinventează. O artistă la un prim vernisaj, care abordează arta în care se implică, fără să o eticheteze, cu entuziasm, modestie naturală. Apoi am apreciat modul în care vede oamenii și prietenia. E un motiv pentru care mi-a fost drag să public răspunsurile ei aici. O veți desoperi singuri citind între rânduri sau participând la primul Vernisaj al Nataliei Cebanu.
Natalia Cebanu – „Creația mea s-a născut ca o consecință a nevoiei mele de a oferi oamenilor o speranță, o sămânță de echilibru şi o fărâmă de armonie. „
Corina Ștefan: Sună sec, dar spune-ne câteva cuvinte despre tine, cine ești și despre evoluția ta artistică.
Natalia Cebanu: Bună Corina! 🙂 Sunt un suflet curios din fire, care își dorește să facă mai frumoasă lumea în care trăiește, nu că nu ar fi deja foarte frumoasă și să găsească soluții la toate problemele. Creația mea s-a născut ca o consecință a nevoiei mele de a oferi oamenilor o speranță, o sămânță de echilibru şi o fărâmă de armonie. Iar pe scurt sunt Natalia Cebanu. 🙂
Sunt un suflet curios din fire, care își dorește să facă mai frumoasă lumea în care trăiește, nu că nu ar fi deja foarte frumoasă și să găsească soluții la toate problemele. Creația mea s-a născut ca o consecință a nevoiei mele de a oferi oamenilor o speranță, o sămânță de echilibru şi o fărâmă de armonie. – Natalia Cebanu – Lighted Essence
CS: Înțeleg că primul tău vernisaj are o abordare artistică … altfel. Cum ai ajuns la acest concept de artă și cum l-ai defini? De ce artă conceptuală?
Natalia Cebanu: N-aș ști încă să-mi definesc creația, pentru că ar trebui să definesc o sămânță care abia se naște și încă nu a dat roadele necesare care să o încadreze într-o categorie. Încă sunt la început. Încă sunt în căutări și experimentări și explorări. (Și sper să rămân cât mai mult așa.) Lighted Essence este prima mea încercare mai complexă de a crea o artă care să-ți solicite cât mai multe simțuri, astfel experiența ca spectator să fie cât mai completă.
Lighted Essence este prima mea încercare mai complexă de a crea o artă care să-ți solicite cât mai multe simțuri, astfel experiența ca spectator să fie cât mai completă. – Natalia Cebanu
Aici ar fi cazul, cred, să menționez că această cautare a venit natural. După ce am terminat Liceul de Arte Plastice „Gheorghe Tattarascu” și apoi Universitatea Națională de Actorie și Cinematografie I.L. Caragiage, secția actorie, am căutat o modalitate de a uni cele doua manifestări artistice.
Cred ca sunt mai aproape de arta conceptuală pt că mă interesează mai mult ideea pe care vreau să o transmit și abia apoi forma în care o manifest.
Natalia Cebanu :” [Arta] mi-ar plăcea să fie o stare de înălțare”
CS: Este arta o stare?
Natalia Cebanu: Hmmm, m-ai blocat. Despre ce este arta se poate discuta la infinit. 🙂 Dar da, cred că este şi poate fi și o stare. Dacă mă întrebi pe mine, mi-ar plăcea să fie o stare de înălțare.
Cred în educația prin blândețe
CS: Este arta o formă de comunicare pentru tine?
Natalia Cebanu: Clar. Și cred că este forma cea mai eficientă, cea mai caldă și cea mai puțin agresivă de a transmite mesajele delicate și ‘pastilele’ amare, dar atât de necesare. Cred în educația prin blândețe.
CS: Care este mesajul pe care dorești să-l comunici?
Natalia Cebanu: În Lighted Essence, am pornit ca de obicei de la mine și de la căutările mele interioare. De data asta a fost cum atingi liniștea dar mai ales cum rămâi în liniște cât mai mult timp. M-am folosit de cele 4 elemente, pământ, aer, apă, foc pentru că ele exemplifică cel mai bine dualitatea și posibilitatea alegerii: apa poate fi tulbure și copleșitoare, dar poate fi și apa liniștită a unui lac din mijlocul pădurii. Elementul apă este echivalentul planului emoțional. Putem să ne lăsăm copleșiți de cascada de emoții sau putem să alegem liniștea. Cum o facem? Întorcându-ne la esența noastra, acolo unde găsim şi avem deja toate răspunsurile.
Elementul apă este echivalentul planului emoțional. Putem să ne lăsăm copleșiți de cascada de emoții sau putem să alegem liniștea. Cum o facem? Întorcându-ne la esența noastra, acolo unde găsim şi avem deja toate răspunsurile. – Natalia Cebanu
CS: Povestește despre proiectul tău și cum a luat naștere expoziția Lighted Essence: când a luat ființă, cine este implicat, prin ce este diferit fața de alte reprezentări artistice?
Natalia Cebanu : „Lighted Essence ” a luat naștere acum doi ani, când am făcut primul tablou/prima fată din colecție, pornind de la o schiță de desen ‘mâzgălită’ în liceu. La al doilea tablou deja știam că vor fi patru. Patru elemente. Dar după ce le-am terminat, ceva lipsea. Aşa au apărut instalațiile, apoi videourile. Îmi era deja clar ca de una singură nu aveam cum să le fac pe toate. Și nici distractiv nu era.
Primii mi-au sărit în ajutor fără să stea pe gânduri colegii și prietenii mei de la ong’ul Hearth din care și fac parte: Vlad Tutunaru, Oana Iordachescu şi Paula Valu. Apoi ușor ușor s-au alăturat şi alți prieteni.
Valentin Lungu împreună cu Vlad au preluat asupra lor realizarea instalațiilor. Eu fiind protagonista celor 4 filme, Mihai Smeu a fost cel în care am avut încredere să mă ajute să pun cât mai bine în ‘mişcare’ lumea magică a elementelor; Cristina Tomescu a fost cea care a transpus dualitatea elementelor în make’up-ul complex care însoțeşte filmele; Alexandru Cristian a fost omul potrivit pentru sunetul experimental pe care mi-l doream; Oana a fost cea care a știut mereu să dea toch-ul final la multele aspecte din întregul proces, iar Paula s-a ocupat de implementare și rezolvarea problemelor ‘de nerezolvat’ 🙂
Așa a luat proiectul amploare și am ajuns să formăm un nucleu de opt oameni. E adevărat, pe parcurs nevoile au crescut, detaliile s-au înmulțit, așa că şi prietenii care au aderat la proces au fost din ce în ce mai mulți. 🙂
Ce pot să zic, e că fără prieteni nu faci mare lucru. Și nici expoziția asta nu ar fi existat. Realizată cu fonduri personale minime, ajutorul tuturor celor care mi-au fost alături a fost inestimabil. Iar dacă ar fi să mulțumesc în special cuiva, ar fi celei mai bune prietene, mamei mele, care îmi oferă mereu încredere necondiționată în toate demersurile mele.
Ce pot să zic, e că fără prieteni nu faci mare lucru. Și nici expoziția asta nu ar fi existat.
CS: Împărtășește o viziune personală despre asocierea între artă și emoție.
Natalia Cebanu: Cred că e important ca arta să trezească emoții, pentru că așa rămâne mai adânc înrădăcinat mesajul. Personal, această parte din creație o tratez cu cea mai mare seriozitate şi responsabilitate, având mare grijă ca mesajul pe care încerc să îl transmit să fie cât mai curat și implicit să nască emoții constructive.
CS: Împărtășește un moto personal.
Natalia Cebanu : Nu cred că am unul personal. Fiecare context are un alt moto. Dar da, cred ca ar fi unul totuși, e unul pe care l-am învățat/conștientizat de puțin timp și care, vreau eu sau nu, îmi conduce viața. Aş putea spune chiar că, după o perioadă de neacceptare, începem în sfârșit să ne împrietenim. „Singurul lucru constant în viață este schimbarea”. 🙂
CS: Ce ți face viaţa mai frumoasă la final de zi?
Natalia Cebanu: Oh, viața în sine!… Faptul că am reușit să fac măcar ceva din ce îmi place în ziua respectivă. Că am făcut pe cineva să zâmbească. Că mi-am întâlnit ochii cu ochii unui copil. Că m-am bucurat. Că mi-a trecut un gând frumos prin minte. Că am reușit să deturnez un gând urât din calea lui de a mă afecta. Că mi-a venit o idee care îmi dă aripi. Că o știu pe maică-mea plină de viață. Că am reușit să fiu recunoscătoare pentru tot ce mi-a oferit viața în acea zi. Că am reușit să nu mă opun schimbării și că am reușit să gestionez micile provocări. Că am mers pe jos și am ascultat muzică și am simțit că toată lumea e a mea…
Aş putea s-o țin aşa la infinit! 🙂
