De ce iubesc Bucureştiul?
Sunt bucureşteancă şi îmi iubesc oraşul. D’aia!
Tocmai am coborât de pe acoperişul ONE88 Apartments şi îmi spun, încă o dată, iubesc acest oraş! Coloratura, arhitectura, oamenii care sunt parte a marii agitaţii din vechiul oraş îmi amintesc de ce Bucureştiul este atât de special…
Şi în Bucureşti timpul poate sta în loc
O lungă perioadă, eu şi cea mai bună prietenă a mea ieşeam sâmbăta într-un tur al Bucureştiului. Parcam fie în zona
Unirii, fie Universitate şi apoi o luam agale pe străduţe, unde vedeam cu ochii. Centrul capitalei are un farmec aparte, fiecare casă pare veche pare să spună o poveste. Fermecătoare în stil neo- românesc, impunătoare în dulcele stil clasic, în culori sobre sau vesele se înşiruie una după alta. Fiecare plimbare de acest gen este specială, timpul are alte valenţe.
Există acum şi doar acum!
Să nu credeţi că iubesc Bucureştiul doar pentru casele frumoase! Animaţia serii, nebuniile pe care le vezi doar aici, grădinile care miros în această perioadă a liliac, îmi arată un oraş romantic şi inedit.
În una dintre serile în care hălăduiam pe străzi am văzit nişte pantofi sport agăţaţi de firele de electricitate. Unde în lume mai vezi o asemenea nebunie?
Unde să te opreşti în Bucureşti
Dacă vă aflaţi doar pentru o zi în Bucureşti , începeţi turul de oraş cu Muzeul Satului, simţiţi trecutul şi liniştea rurală pe fiecare alee a muzeului amplasat pe una dintre cele mai aglomerate zone ale marii urbe.
Admiraţi fiecare clădire în parte pe măsură ce parcurgeţi Calea Victoriei sau Lascăr Catargiu, simţiţi aerul negustoresc de la porţile balcaniului pe Lipscani şi străzile adiacente. Opriţi-vă pentru scurtă vreme în Cismigiu şi veţi înţelege cum cel mai vechi parc al Bucureştiului poate fi atât de actual! De altfel, veţi simţi cum timpul se opreşte la limita gardului cochetului parc.
Palatul Parlamentului- o altă perspectivă
Puteţi schimba registrul plimbării şi să vă opriţi la marele colos al oraşului, de fapt, chiar al lumii: Palatul Parlamentului. Clădirea această mă intrigă maxim. Nu pot să o urăsc, nu pot să o iubesc, dar am o atracţie senzaţională pentru ea. Pentru mine nu reprezintă o clădire de cartea recordurilor, nici un monument comunist, după cum nu este o reprezentare a clasei politice. Este o construcţie-gigant, inutil de luxoasă , dar care are un mare merit: ne arată cât de multe putem noi, românii! Este o clădire gândită de români, a unor arhitecţi români, cu materiale 100% româneşti.
Când uităm cât de bogată e ţara aceasta şi cât de multe putem, ar trebui să ridicăm ochii spre Palatul Parlamentului.
De ce iubesc Bucureştiul? Fiindcă aici m-am născut, fiindcă îmi place agitaţia oraşului, iubesc oamenii cu bune şi rele, pentru că pur şi simplu îl iubesc!
[wp_ad_camp_1]