www.si-law.ro mi-a adus gratierea mult visata

Viata mea a fost ca un roman trist, pana in momentul in care sotia a gasit calea de salvare: www.si-law.ro si Samy Ilie i-a scris predesintelui Israelului, implorand gratierea mea.
Pana la judecarea dosarului meu am stat in arest la domiciliu, gratie avocatului contactat de sotia mea loiala care se afla in Romania. In timpul celor cateva ora petrecute in arest, am inteles ca gratiile sunt gratii si parca si creierul procesa mai greu, cand lumina se strecura printre ele. Timpul trecea greu si imi era teama sa nu vina seara si sa vina cineva sa imi fac arau.
Ce facusem rau? Nu furasem, nu hartuisem pe nimeni, nu eram un agresor si nu am stricat linistea publica.
Am fost un cetatean model si in tara si oriunde am mers, mi-am dorit sa las o impresie foarte buna.
Inainte de a ajunge in arest, am fost in tara si am petrecut zile de vis alaturi de cei dragi. Le-am dus cadouri de care s-au bucurat si fructe si condimente care nu se gasesc pe la noi.
Mi-am privit tara cu atata bucurie, incat in mintea mea a inceput sa incolteasca ideea ca ar putea fi ultima vizita, ca as putea pati ceva rau.
Apoi a sosit o cunostinta din satul vecin care m-a rugat sa ii duc un cadou fiicei ei casatorita in Israel.
Nu am avut puterea sa refuz, chiar daca am renuntat la cateva lucruri importante pe care as fi vrut sa le iau cu mine la plecare.
Asa sunt eu, imi place sa ajut si nu pot sa ma laud mereu cu asta, fiindca uneori prea multa generozitate iti aduce multe necazuri.
Eram la a doua vizita in Israel, se stia ca lucrez acolo, dar interogatoriul a fost la fel de dur.
Nu am stiut cat ii supara faptul ca tu alegi sa faci comisioane pe banii si pe timpul tau si am povestit sincer ca trebuie sa duc un colet la 10 kilometri distanta de orasul in care lucrez.
Cand am vazut ca intrebarile se intetesc si ridica tonul la mine, m-am pierdut deja cu firea.
Ma aflam pe teritoriul statului Israel si eram considerat un strain periculos care incearca sa introduca pachete dubioase in tara.
Asa m-am trezit in arestul politiei, dar nu imi era clar de ce anume. In viziunea mea nu facusem nimic rau sau nepermis. O mama ii pusese fiicei sale niste cadouri care sa ii aduca aminte de acasa, adica de satul acela linistit din Romania.
Am cerut voie intr-o engleza stalcita sa dau un telefon si am sunat acasa, ca familia sa stie de mine.
Am fost retinut de pe aeroport la ora 22 si am stat in arest pana la ora 1. Nu am putut sa dorm si tresaream la fiecare zgomot. Ar fi putut sa fie un soarece sau o pasare care atinge geamul cu aripile in zbor, eu muream de frica.
Nu sunt un barbat las, dar as dori sa incercati sa empatizati cu mine!
Sa fii luat din aeroport de politie, sa ti se vorbeasca intr-o limba neinteleaga, sa se uite urat la tine, apoi sa te trezesti in celula. Pe la ora 4 s-a aprins violent lumina si mi-a fost teama ca voi fi luat din aceasta celula si dus in gura leilor, adica pus intre infractorii periculosi.
Dar usa s-a deschis si am fost scos afara si dus intr-un birou, sa vorbesc cu un domn.
Acolo l-am cunoscut eu pe Samy Ilie, omul care nu isi cruta somnul, cand vine vorba de apararea unui conational.
La inceput l-am banuit ca este platit sa ma traga de limba, adica sa scoate de la mine ceva care sa ma incrimineze.
Apoi omul mi-a spus ca familia i-a solicitat ajutorul si m-a felicitat pentru sotia iubitoare pe care am ales-o.
Era dimineata, el fusese trezit din somn, dar avea o strategie bine pusa la punct pentru mine.
-Vom transfera arestul de aici la domiciliu, sa va simtiti mai confortabil, vom dovedi nevinovatia dumneavoastra si ii vom scrie presedintelui, sa obtinem gratierea, apoi vom obtine certificatul de buna purtare si in sfarsit, cetatenia israeliana, sa puteti lucra legal si sa beneficiati de toate drepturile!
Era ca si cum ar fi spus unui muribund care avea dureri groaznice ca maine va alerga prin parc.
„Eu tot in arest ma voi intoarce in tot acest timp”, imi venea sa ii spun cu repros.
Nici nu am deschis gura, sa rostesc aceste cuvinte, ca politia mi-a inapoiat toate documentele.
In fata mea se petreceau minuni dupa minuni: mai intai sosirea avocatului la ora aceea la care toti oamenii dorm, apoi promptitudinea cu care a fost primit si acum eliberarea mea si comutarea arestului la domiciliu.
Crezusem ca va trece o vesnicie, pana voi iesi din acea celula cu gratii de fier.
Mai departe, totul a decurs pe repede inainte. La proces, Samy Ilie a convins instanta de nevinovatia mea, scrisoarea de la presedinte consfintea gratierea. Apoi Samy IIie a alergat sa mi se stearga din cazier presupusa vinovatie si sa obtin cetatenia statului respectiv.
A fost un drum greu pentru mine ca beneficiar, dar toata munca i-a apartinut acestui avocat celebru in Israel, numit „avocatul de fier”.
Acum stiu de ce este numit asa. Nimic nu il doboara, rezista la stres, munceste pe viata si pe moarte si isi impune punctul de vedere.
Pentru el legislatia din Israel nu are secrete si romanii sunt fericiti ca Samy Ilie le este ca un frate, aici printre straini.
Acum stam in casa cocheta cumparata in acest oras cochet din Israel fiindca si familia mea s-a mutat aici de dragul locurilor si oportunitatilor . Brutaria de la parter ne aduce venituri consistente si nu exista nicio amenintare la orizont care sa ne tulbure existenta.