Vali Irina Ciobanu în lumea hărților

"De la hartă la artă"

Dacă vă imaginați că voi povesti despre o lume ireală cu personaje fantastice pe care doar visul le poate întâlni, nici pe departe! Lumea hărților pictoriței Vali Irina Ciobanu este una vie, vizuală, pe care o trăiești alături de vivacitatea artistei, în care picturile de mari dimensiuni te transpun într-o poveste frumoasă, ilustrată cu măiestrie și multă muncă. Este o lumea atât de plăcută, de plină de culoare, de poveste și voie bună, încât cu greu îți vine să o părăsești. Eu am gustat această lume la atelierul (așa bine numit!) “lumini și culori” din plin, încât mi-era greu să mă despart de ea.

Era o după-amiază în timpul săptămânii când am ajuns după multă vreme la atelier, iar de la ușă am știut că am ajuns la adresa potrivită văzând florile roșii. Am pășit înăuntru cu toată bucuria, cunoșteam starea minunată pe care o să absorb din acea lume fantastico-reală a atelierului.

Atelierul lumini și culori

Am ciocănit la ușă timid. Am auzit vocea energică a Valentinei Irina Ciobanu “intră”. Motanul Sveti Ștefan (despre care mai târziu am aflat că se plimbă în rucsacul lui Vali la atelier și înapoi) apare cercetător și mă trece prin filtru. După cum s-a prelins felin pe lângă mine am înțeles că “îi corespund” și mă lasă în spațiul lui. Vocea Vali Irinei Ciobanu, veselă, pisica prietenoasă și mirosul de plăcintă caldă mi-au confirmat că aceasta nu este o vizită oarecare pentru mine, este o vizită ca o amintire.

Ajunsă în camera principală în care Vali lucrează am simțit din plin că Lumini și culori este mai mult decât numele atelierului, Lumini și culori este reprezentarea vieții de zi cu zi a Vali Irina Ciobanu. Ferestrele deschise larg invitau soarele să descopere o lume a creației, a bucuriei prin culoare, a unor instantanee de istorie sau lume surprinse de mâna pictoriței pe pielea pe care a pictat-o cu măiestrie milimetru cu milimetru .

În parcul din apropiere înfloreau magnolii, iar razele soarelui de primăvară invadau încăperea dezvăluind lumea largă ca pe un șir de povești pictate. Hărți de dimensiuni impresionante mă purtau în lumi vizuale în spațiu și timp.

Lumea hărților în atelierul Lumini și culori

Impactul vizual pe care l-au avut hărțile asupra mea e greu de descris în cuvinte, voi încerca totuși, avertizându-vă că ați înțelege, mai degrabă simți, la ce mă refer doar văzându-le.

Chiar în fața mea se desfășurau  patru lumi și istorii diferite: cafeaua în lume și istoria ei, istoria vinului pe teritoriul României, istoria automobilismului și cartografia Deltei Dunării într-o poveste vizuală minunată.

 În cealaltă cameră, plină de vigoare, grație și frumusețe crește harta celor mai frumoase specii de cai, sub mâna talentată a Vali Irina Ciobanu.

Hărțile reprezintă moment și, în același timp mișcare. Este ireal cum în cele două dimensiuni ale picturii, Vali Irina Ciobanu surprinde cea de a treia dimensiune, a timpului tocmai prin mișcare.

Pasările Deltei își fâlfâie aripile în zbor și se oglindesc în apa Dunării ce curge vălurind. În Istoria Cafelei, scene de evoluție a culturii și cultului cafelei se derulează rând pe rând, arătându-ne o poveste coerentă istoric, dar mai ales vizual în timp ce explicația momentului și reprezentării lui este caligrafiată pictural-arhaic. Simți energia mișcării în fiecare scenă: caprele țopăie vesele după ce au mâncat boabele magice, culegătorii se agită în timp ce culeg cafea pe o plantație din Indonezia, cafeneaua turcească imprimă moliciunea în huzurul bărbaților din acea zonă și în acele timpuri.

Poate datorită temei, Istoria automobilismului de la Da Vinci la prima cursa auto este cea mai “activă” dintre toate hărțile VIC. Scenele, unele aparent statice, păstrează rigoarea istorică a momentului, dar este o călătorie în timp și ingeniozitatea omenirii, tabloul, în viziunea mea, începe cu schița lui Da Vinci și se termică în motoare turate în cursa pe circuit a lui Antonio Giuseppe, Nino, care pare să iasă din tablou în orice clipă. Am totuși un sentiment că această energie va fi depășită de harta cailor.

Compoziția este simetrică și totuși planificată, pictată fără rigori stricte geometrice. Picioarele păsărilor încadrează harta Deltei Dunării, pădurea Letea crește dincolo de ochii mei, dincolo de planiglob, pești în aceeași formă încep și termină tabloul impresionat al Deltei.

Concepția și realizarea lor este atât de reușită, încât la un moment vizualul tinde să invadeze prin imaginație toate simțurile. Am senzația că simt mirosul cafelei bune într-o cafenea turcească, îmbinat cu mirosul dulceag-acid al vinului, impregnat cu cel de ulei ars de motor turat, într-un aer umed-plăcut al Deltei.

Mapamondul este singurul lucru care rămâne static în hărțile pictoriței Vali Irina Ciobanu, de parcă ar spune că Pământul rămâne același, noi și viețuitoarele din jurul nostru aducem schimbarea.

Vali Irina Ciobanu dincolo de resume-uri

Nu o voi descrie pe Vali Irina Ciobanu ca în recenzii sau articole de profil, ci mai degrabă așa cum o percep prin starea pe care o creează prin ea însăși și prin arta ei. Am stat ore în șir la povești pe canapeaua confortabilă care poartă atâtea nuanțe accidentale de culoare, în prezența motanului vesel. Eu, care am o problemă continuă cu timpul, am avut senzația că acesta și-a oprit cursul în atelierul Lumini și Culori. Datorită locului, datorită omului. Omul care este Om, într-o lume plină de butaforie și spoială, Vali își păstrează autenticul uman, un mod de a comunica empatic, cu suflet, exprimă bucuria care se simte în ea și fiecare lucrare a ei.

Când cunosc oameni faini îmi spun că aceștia sunt dovada clară că Dumnezeu există. Și chiar sunt binecuvântată să cunosc astfel de oameni. Vali are ceva în plus să îmi întărească această părere: are talentul de a reda prin arta ei clipe de istorie, iar hărțile sunt exemplu clar al acestui har.

Soarele își lăsă raze grele de lumină peste Harta Deltei Dunării evidențiind albastrul apei pictata peste pielea neted întinsă. Era timpul sa plec din Atelierul plin de lumină și invadat de culoare, lumea Vali Irina Ciobanu, lumea hărților, lumea în care ma întorc cu bucurie oricând.

• [wp_ad_camp_2]