Tara mea cu ochi frumosi -Sarata Monteoru

Ieșire la Sărata Monteoru

Avem o tara frumoasa cu oameni frumosi. Iar cand nu sunt frumosi sunt totusi haiosi.  Ca oameni frumosi  as enumera  batranica harnica si vesela dSarate la Clondiru (langa Pietroasele), care m-a primit cu cei mai aromati struguri tamaiosi, la familia Costea (Casa Costea) unde m-am cazat in Sarata Monteoru, oameni de omenie (si mari iubitori de animale).

 Fata de la crasma la care am mancat era frumoasa, ci nu pe principiul "grasa si frumoasa",ci fiindca zambea frumos, se misca repede si nu avea nici o taina cu nimic (nici macar cu mine pe cand m-am asezat la prima masa, a venit si ea cu trusa de pedichiura).

Premiul pentru cel mai haios om? Plangaciosului din spatele meu, care fie se lauda ca isi gaseste 1000 de femei, dupa ce l-a parasit gagica (iar mai apoi, ca toti alcoolizatii tristi, tragea de nas vaitandu-se "off niciuna nu- i ca ea…."- de mentionat, tipul era bine albit,iar CNPul incepea, cel mai probabil, cu 15…). Premiul il acord pentru revolta lui de moment că reuși să ia  de la femeia care l-a parasit, nici mai mult, nici  mai putin decat "masina".  Care masina domne-il intreaba cuplu care parea sa il fi adus  in statiune. "aia de cusut, asa aveam si eu ceva ca zestre" :))

Marea tristete? Exista un conac si o capela Monteoru, care sunt absolut superbe si, dupa bunul obicei romanesc, mai exact al ministerului Turismului, lasate in paragina, deloc promovate, deloc semnalizate. In plus, numai de bine. Toate afacerile din zona din  domeniul balneo, hotelier si food se fac pe criterii politice.

Locul frumos, iar vinul de Merei bun!