“Locul unde nu s-a intamplat nimic”

Nu sufar de nostalgie profund-acuta, dar campania electorala si stirile tip “ora 5” ma provoaca sa ma uit in urma. Duminica am fost intr-o scurta excursie, intr-un loc incremenit, departe de o lume nebuna, nebuna, nebuna….Doar apa mai curgea fosnitor, fara a deranja linistea. Acolo oamenii erau calmi, marsaviile, spagile electorale, claxoanele, urletele si injuraturile marilor orase pareau sa nu ii fii atins, pana si banner-ele electorale, lipite grotesc in decor, aratau sa ii lase rece. E adevarat, doar localnicii stiu dramele orasului de provincie, dar trec tacut pe langa ele.  

Sa fie linistea adanca una dintre drame, oare vietile se consuma inutil intr-o permanenta asteptare in “Locul unde nu s-a intamplat nimic”?!

Este posibil ca acesti oameni, localnici aflati departe de urbe, sa isi doreasca tumultul municipiilor, cum la fel de posibil este ca intr-o zi sa devina si ei nostalgici. Cum sunt eu acum, dupa o singura zi de liniste.