Lenjerii de pat Cocolino ideale iarna

Un vant subtire imi taie hainele groase si imi patrunde ca un laser pana la oase. Singurul lucru bun este ca ninge fascinant, ninge asa cum copiii isi doresc sa ninga.

Si eu, intr-o parte a sufletului si a mintii mele, am ramas copil. Este in mine o inocenta care ma scoate din randul adultilor. Daca nu m-as misca, as deveni un urias turture uman. Mi s-au ingreunat si picioarele. O vreme, fulgii imi sunt lumini in noapte. Apoi parca si ei devin asemenea fulgilor de funingine.

Ma asteapta cineva drag acasa, cu mancarea calda, cu foc in soba, cu lenjerii de pat Cocolino curate si calcate, gata sa fie asternute pe pat.

Un om merge pe jos pe vremea aceasta imposibila, mai are 2-3 kilometri pana acasa si se incalzeste la imaginea sotiei iubitoare care ii deschide si il ajuta sa se dezbrace si a copilului care ii sare in brate.

In casa cald, curat si bine! Omul sunt eu. Acum zapada care mi se asaza pe sprancene sau in par ingheata instant. Am obosit si imi croiesc partie cu dificultate prin zapada ce se inalta vazand cu ochii.

Deodata simt o putere care creste in mine simultan cu o imagine, cu un gand. De la ce vine gandul care ma incalzeste?

De la puiul din cuptor umplut cu ciuperci si asezat pe pat de smantana cremoasa, de la placinta cu mere sau cu branza si de la vinul fiert cu coji de protocale care umple casa de parfum?

M-as multumi si cu un ceai de iarna din fructe care iti umple casa de arome!

Mi-e foame si sete si mi-ar prinde bine ceva cald acum, dar nu alimentele si bautura imi dau putere.

Doua sunt lucrurile care imi dau forta sa fac partie prin zapada ce mi-a ajuns la genunchi: baia curata si dormitorul.

Ma vad cu ochii mintii cufundat in cada stralucitor de alba, plina de apa calduta, punandu-mi o „bomba” care miroase a lemn de santal sau a lamaie. Apa ma invaluie placut si ma incalzeste si ma abandonez clipei.

Pentru apa aceea calduta si pentru ceea ce desteapta ea in corpul meu grabesc pasul. Mai trece putin timp si silueta casei mele parca ar fi Fata Morgana in desertul de omat. In loc sa ma apropii de ea, ea se departeaza in frig, in vifor si in noapte.

Ma dor salele, picioarele, fiecare bucata din corpul meu, dar imaginea lenjeriei pufoase asternute pe patul din dormitor ma motiveaza cel mai mult.

Omule, daca nu ai cel putin una la vreme de iarna este cazul sa iti cumperi si sa experimentezi. 

Cand te invelesti cu pilota imbracata in cearsaful cocolino simti imbratisarea unei femei indragostite, parca te-ai invelit in catifea sau muschi de padure.

Traiesti senzatii unice, iar materialul acela are capacitatea de a scoate din tine tot frigul si toata oboseala pe care le-ai indurat.

Nu stii cine este Cocolino? Este un ursulet pufos si dragalas care candva facea reclama la un balsam de rufe.

Era numai viata si gingasie in el si la fel este si lenjeria ce ii poarta numele. Niciodata nu te respinge cu raceala. Stii senzatia aceea pe care o ai cand te bagi intr-un pat rece si tremuri vreo 10 minute sa incalzesti totul?

Lenjeria recomandata de mine te asteapta cu caldura sa iti incalzeasca noptile lungi de iarna.

Sa presupunem prin absurd ca se stinge focul din soba si in casa se face frig! Lenjeria cocolino conserva toata caldura aceea si tu nu vei avea de suferit, cat ramai in pat.

Ma gandesc acum si la rezistenta lenjeriilor comandate de sotia mea de pe site-ul magazinului Zenartdeco.com si imi dau seama cate economii am facut cu lenjeria cocolino.

Toate, desi le-am spalat deja de zeci de ori, si-au pastrat aspectul de nou, nu au intrat la apa si nu s-au decolorat.

Acum aceste lenjerii sunt la reducere si am comandat 5 bucati, fara sa stie sotia, sa ii fac o surpriza de sarbatori.

Evident ca am comandat si pentru dormitoarele copiilor, fiindca si ei au nevoie de caldura.

Mi-a fost greu sa aleg, fiindca toate sunt frumoase. Sunt lenjerii care atrag visul cel frumos prin aspectul lor, de aceea imi place sa am pe pat piese originale. Prima lenjeria pusa in cosul virtual a fost cea galbena cu inimioare rosii prevazute cu buze si ochi.

Inimile acelea spuneau multe, plus ca mi-a placut galbenul acela intens care te face sa iti amintesti de zilele scaldate in lumina solara si nu am putut sa nu o pun in cos. A doua lenjerie este cu crini imprimati pe fond lila. Crinii aceia parca sunt abia culesi din gradina si iti umplu camera de parfumul lor. Fiindca sotia mea iubeste pisicile, am comandat o lenjerie roz cu pisici  fascinante negre.

Nu am putut sa rezist nici in fata lenjeriei cu fluturi si ultima pe care am pus-o in cos a fost cea cu puf de papadie.

Sunt un barbat atipic care iubeste lenjeriile bune si care le comanda pe furis, sa o surprinda pe sotia lui. Acum crivatul ridica patura zapezii pana la cer, dar nu ma mai tem, fac deja ultimii pasi tinandu-ma de gard, deschid energic poarta si strabat repede aleea lunga din curte.

Vitregiile naturii au ramas undeva departe, iar eu sunt la cativa pasi de fericire. Si in ce consta fericirea?

In lucruri mai simple decat iti poti imagina: intr-o familie iubitoare, intr-o casa calda si curata si o lenjerie cocolino care te imbratiseaza ca o femeie foarte indragostita.