„Dragobetele saruta fetele”

Odata cu aparitia  Sfantului Valentin, ca simbol al iubirii daruite in inimioare impachetate,  Dragobetele tinde sa devina din ce in ce mai comercial . Dragobetele, fiul Babei Dochia, era mai mult decat un semn al iubirii, Dragobetele prevestea venirea primaverii, trezirea la viata a naturii, intr-un ciclu permanent.

Odata cu aparitia societatii de consum si traditiile s-au schimbat. Obiceiurile in ziua de Dragobete nu implicau inimoate de plus, ciocolata in forma de cine stie ce sau fundite colorate. Obiceiurile de atunci pareau fie mai barbare sau mai romantice (fetele alergau prin sat pana baietii  le prindeau si le sarutau, in sud sarutul in ziua de Dragobete insemna si logodna tinerilor, in unele zone se striga „Dragobetele saruta fetele!”, in alte locuri Dragobetele  era un fel „sburator” frumusel care aducea iubirea), dar in niciun caz superficiale.

De la un vestitor al primaverii, Dragobetele, ca si ziua de Sfantul Valentin (care nici macar nu este sarbatoarea romaneasca a iubirii), a devenit produs la raft, daruit ca iubire impachetata.