Conferinta – dezbatere: 1989 REVOLUȚIA ROMÂNĂ ÎN CONȘTIINȚA ROMÂNILOR
CONFERINȚĂ SFÂRȘIT DE EPOCĂ. 1989 REVOLUȚIA ROMÂNĂ ÎN CONȘTIINȚA ROMÂNILOR
În cadrul tradiției prezentărilor istoriei României, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” și Primăria Municipiului București vă invită joi 14 noiembrie 2019, ora 18.30, la conferința-dezbatere SFÂRȘIT DE EPOCĂ. 1989 REVOLUȚIA ROMÂNĂ ÎN CONȘTIINȚA ROMÂNILOR, prilejuită de împlinirea a 30 de ani de la dispariţia regimului comunist.
Evenimentul este organizat în parteneriat cu Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989.
„Revoluţia (…) este bruscă. Dacă privim însă mai atent fenomenul acesta, vedem că revoluţiile sunt oarecum pregătite mai dinainte, în ştiinţă de toate ideile şi cercetările anterioare, în viaţa socială de cursul fenomenelor şi de întreaga organizaţie mai veche”. (Petre ANDREI, Sociologia politicii, 1921)
Prezintă:
Dr. Constantin CORNEANU, Director științific, Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 Dr. Florian BANU, Consilier superior, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii Dr. Liviu ȚĂRANU, Consilier superior, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii
Participă:
Christiane COSMATU, Subsecretar de stat, Departamentul pentru Relații Interetnice, Guvernul României
Dr. Klaus FABRITIUS, Președintele FDGR – Regiunea Extracarpatică
„Revoluția Română din Decembrie 1989 reprezintă unul dintre cele mai fascinante și dificile subiecte de istorie recentă și o imensă provocare intelectuală pentru istorici. Explozia mass-media, de după 22 decembrie 1989, a generat o multitudine de subiecte, o foame după senzațional a opiniei publice astfel încât denigrarea și răstălmăcirea Revoluției Române din Decembrie 1989 a fost ușor de realizat. Un proces al comunismului și al brațelor sale înarmate (Securitate și Miliție) nu a fost pe agenda de lucru a opiniei publice și a guvernanților de după 22 decembrie 1989. Revoluția Română din Decembrie 1989, cu marile sale adevăruri și mistere, și-a făcut cu greu loc în conștiința opiniei publice, cu excepția celor afectați sau implicați direct în vâltoarea Revoluției. (…)
Politologul Anneli Ute GABANYI consideră că Revoluția Română, precum toate revoluțiile, va rămâne veșnic neterminată, și istoria despre revoluție va fi încă multă vreme, după spusele lui Umberto Eco, operă deschisă. Politologul german remarcă faptul că lipsa unor pârghii de influență ale Kremlinului la București, în sânul conducerii de partid și de stat, precum și al conducerii Armatei și Securității române, avea să favorizeze, dacă nu chiar să impună în mod obligatoriu, o răsturnare violentă a lui Nicolae Ceaușescu și a regimului său politic. Această „desincronizare” a evoluțiilor din România socialistă în raport cu restul țărilor din fostul Tratat de la Varșovia avea să continue și după 22 decembrie 1989.
C.F.S.N. reprezenta în opinia conducerii Uniunii Sovietice o forță politică nouă care trebuia să fie cunoscută cât mai bine, precum și perspectivele sale politice. În acel sfârșit de decembrie 1989, nu numai Frontul Democratic Român de la Timișoara, născut în vâltoarea Revoluției, declarase afilierea la programul Consiliului Frontului Salvării Naționale și integrarea FDR în cadrul CFSN, ci și un Grup de inițiativă constituit din membri ai P.C.R.
Acesta va da publicității un comunicat la Televiziune, pe 30 decembrie 1989, ora 19.32, în care specifica faptul că aderă la platforma-program a C.F.S.N. și a făcut, totodată, „apel la toți membrii PCR să sprijine convocarea, în termenul cel mai scurt, a unui Congres extraordinar al partidului, care să hotărască autodizolvarea P.C.R. și să predea în mâinile poporului român, prin C.F.S. N., întregul patrimoniu al partidului”. Congresul extraordinar al P.C.R. nu a mai avut loc niciodată, iar P.C.R. a dispărut din istorie și din viața publică, ca structură politică, ca și cum nu ar fi existat niciodată.
Locul și rolul Revoluției Române din Decembrie 1989 în devenirea românilor reprezintă un subiect extrem de important, nu numai în efortul de a scrie istoria recentă, ci și în dorința de a putea afla dacă vrem și putem să fim o societate democratică, capabilă de reconciliere și pedeapsă în limitele legii și ale moralei.
Putem să ne împăcăm cu trecutul nostru, cu adevărurile privind curajul și lașitățile contemporanilor noștri, cu imposibilitatea noastră de a ne revolta și a accepta tirania, cu abuzurile compatrioților noștri?! În pofida faptului că Revoluția Română din Decembrie 1989 este contestată și denigrată permanent, în ultimele trei decenii, mai ales într-un context politic și economic intern extrem de delicat și de fragil pentru ideea de democrație, trebuie subliniat
faptul că nu Revoluția Română din Decembrie 1989 este vinovată pentru modul defectuos în care ne-am gestionat,
în acești ultimi 30 de ani, libertatea pe care ne-a adus-o.
Fără comuniști! reprezintă nu numai o lozincă și un deziderat al mulțimii aflate în Piața Palatului, în seara de 22 decembrie 1989, ci și începutul unui proces menit să restabilească adevărul istoric și să ofere României și românilor un nou drum, un nou destin istoric. (Dr. Constantin CORNEANU, Revoluția română din Decembrie 1989, Clipă Unică și Irepetabilă).
Evenimentul se va desfășura în limba română. Intrarea este liberă.